Ediţia din acest an este sărbătorită de APM Bacău prin promovarea şi implicarea în cadrul unor proiecte tematice derulate de unităţile şcolare din judeţ, după cum urmează: - Simpozionul naţional „Apa – sursă inepuizabilă de viaţă” în parteneriat cu Eco-Şcoala I. Creangă Bacău, - Concursul naţional „Eco-Reporteri în acţiune” - ed. a III a, pe tema apei, în parteneriat cu Palatul Copiilor Bacău, concurs înscris în calendarul Ministerului Educaţiei Naţionale, - Proiectul interdisciplinar „Apa – sursa vieţii”, în parteneriat cu Eco-Şcoala Al. I. Cuza Bacău.
Sǎrbatorirea la nivel internaţional a Zilei Mondiale a Apei este o iniţiativǎ nǎscutǎ în 1992, la Conferinţa
Naţiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltǎrii (UNCED) desfǎşuratǎ la Rio de Janeiro. Aceastǎ zi s-a sǎrbǎtorit începând din anul 1993. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a anunţat perioada 2005-2015 drept Deceniul Internaţional „Apǎ pentru viaţă”, pentru a aduce în faţa conştiinţei publice o realitate pe care poate mulţi dintre noi nu ne-o imaginăm: lupta pentru apă, lupta pentru viaţă.
Scopul Deceniului Internaţional presupune sporirea gradului de informare privind problemele acvatice la toate nivelurile precum şi crearea condiţiilor favorabile pentru organizaţii şi persoane cointeresate în realizarea programelor şi proiectelor tangenţiale apelor. Anul 2013 este declarat Anul Internaţional de Cooperare în Domeniul Apei, iar sloganul sub care se sărbătoreşte în acest an Ziua Mondială a Apei este: Water, water everywhere, only if we share (Apă, apă pentru toata lumea).
Obiectiv cheie: Evidenţierea modalităţilor de asigurare a accesului echitabil la sursele de apă a tuturor categoriilor de consumatori. Cei care gestionează apele trebuie să acorde importanţă multor aspecte începând cu: modul de gestionare, existenţa surselor transfrontaliere, consumul în agricultură, consumul urban, ajungând la problema stocării şi a schemelor de distribuţie. Trebuie pus accent pe ceea ce putem face noi toţi, la toate nivelurile: local, regional şi global, pentru a proteja apele atât pentru beneficiul oamenilor cât şi al naturii. Apa este un element esenţial atât pentru existenţa vieţii cât şi pentru dezvoltarea socială şi economică a umanităţii. Existenţa şi abundenţa apei a determinat, în decursul timpului, geografia economică şi socială a lumii, cursurile de apă putând fi asimilate cu adevărate artere ale dezvoltării speciei umane. La nivel global este binecunoscut faptul că accesibilitatea resursei de apă dulce variază mult în funcţie de poziţia geografică, iar condiţiile naturale şi activităţile umane afectează calitatea şi cantitatea acesteia. La nivel global, apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, de aceea este tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat. Apa este componentul cel mai dinamic al mediului natural şi prezintă prin sine cea mai importantă resursă naturală. Monitorizarea şi prognozarea tuturor fenomenelor tangenţiale apei, reprezintă baza utilizării raţionale a resurselor acvatice şi sporirii vitalităţii în societate, în aspectul luptei cu fenomenele stihinice de risc acvatic. În ultimele decenii stihiile provoacă jertfe omeneşti şi mari pagube economice. Statistica indică faptul că cel mai mare pericol de moarte sau de leziuni grave provine de la inundaţii, pot fi avariate staţiile de captare, de epurare a apei, întrerupînd temporar asigurarea normală, de care depinde sănătatea populaţiei. Utilizarea apei a crescut într-un ritm de douǎ ori mai mare decât creşterea populaţiei în decursul ultimului secol, astfel cǎ un numar din ce în ce mai mare de regiuni suferǎ în mod cronic din cauza lipsei apei.
Pânǎ în anul 2025, 1.8 miliarde de oameni vor locui în ţǎri sau regiuni cu un deficit de apǎ absolut, iar douǎ treimi din populaţia globului se vor confrunta cu situaţii deosebite cauzate de diminuarea resurselor de apǎ. Situaţia va fi cu atât mai gravǎ cu cât zonele urbane cu o creştere rapidǎ pun o mare presiune asupra resurselor de apǎ învecinate. Perfecţionarea continuǎ a procedeelor tehnice a permis oamenilor sǎ facǎ progrese uriaşe în domeniul gospodǎririi resurselor de apǎ. La baza acestei activitǎţi de mare raspundere socialǎ se aflǎ metodele de prevenire şi protecţie împotriva efectelor negative ale apelor, precum şi cunoaşterea ştiinţificǎ şi supravegherea operaţionalǎ a mediului acvatic. Este esenţială o reconciliere între nevoia de continuare a dezvoltării economice şi sociale şi protecţia calitativă şi cantitativă a apelor, ca singura cale pentru creşterea calităţii vieţii. În acest sens este necesară promovarea principiului dezvoltări durabile, în care procesul de dezvoltare trebuie să integreze creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii, ocrotirea sănătăţii, educaţia, dezvoltarea socială şi un mediu înconjurator “cel puţin bun".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu