13.05.2020

Tineri autori din Bacău. Alia Popa- Cetatea de la Den-Maril: Arcul de Cristal


De astăzi, blogul și siteul Inima Bacăului va avea o secțiune specială unde, vor scrie tinere talente. Un prim autor este Matei Boholțeanu, un elev talentat al Colegiului Național ”Gheorghe Vrânceanu”. Pentru început, Matei face un interviu și o recenzie al unui roman scris de ALIA POPA-Cetatea de la Den-Maril: Arcul de Cristal.


Recenzie roman:

Alia Iarina Popa și-a publicat prima carte la vârsta de treisprezece ani. A fost elevă a Școlii Gimnaziale Nr.10 Bacău (la fel ca Matei) și acum frecventează liceul ”V. Alecsandri”, la profilul ”Științele naturii. De mică și-a manifestat pasiunea pentru scris, inspirată de nume mari precum J.K Rowlling, Rick Riordan sau Cassandra Clare. Luându-și dorința de a crea și amestecând-o cu talentul ei, a debutat în 2018 cu titlul Cetatea de la Den-Maril: Arcul de Cristal.

Cartea destinată copiilor și adolescenților urmărește aventura unui grup de tineri în frunte cu Aris, eroina principală, pe parcursul unei competiții centenare ficționale. Autoarea ia acești copii și îi plasează în împrejurimi nefaste, pline de pericole și piedici, în același timp menținând un mediu deschis, în care cititorul se poate relaxa ore în șir. Promovând valori umane esențiale omului de bună-credință, precum empatia și prietenia, oricine poate citi această carte și să o termine cu o idee bună în minte.

Copii fiind puși în fața unor alegeri grele se îmbină cu vocea prietenoasă a naratorului și momentele amuzante sau simpatice, creând un univers cald, în care cel mai probabil vei vrea să te întorci. Personajele sunt bine conturate, fiecare având personalitatea sa unică și acționând în concordanță cu ea. Există câte ceva pentru oricine când vine vorba de acest set de caractere: de la eroi și eroine care se comportă în relație cu sistemul lor de valori bine-definit, la anti-eroi care sunt gata să învețe căile binelui.

Acțiunii nu-i lipsește o intrigă interesantă, ținând cititorul investit în poveste cu un fir narativ dinamic, trădări și momente care te țin cu sufletul la gură. Deși ușor de citit, este plină de descrieri scrise bine și deci, prin urmare lumea creată de autoare este clară și lesne de imaginat.
Seria are un volum doi deja publicat (Coroana Infinitului) și un al treilea fiind în proces de scriere.
Într-o lume în care se citește din ce în ce mai puțin, astfel de cărți demonstrează că beletristica nu este nici pe departe o categorie uitată. Cititorii Bacăului, indiferent de vârstă sau profesie, trebuie să susțină comunitatea autorilor autohtoni lecturându-le cărțile, mai ales când există astfel de exemplare care nu sunt greu de plăcut.

Interviu cu autoarea:

I: Ce te-a împins în a te hotărî să iei pixul în mână și să îți scrii propriile povești?
R: Încă de când am conștientizat că trăiesc într-un spațiu din care magia nu a dispărut, mi-am descoperit această foame de poveste. Mai întâi m-am hrănit foarte mult cu lecturi dintre cele mai variate pentru ca apoi, ca printr-o pâlnie, să alunec în lumea fantastică a miturilor și a legendelor pe care am visat să le creez eu însămi. Și mi-am spus „Cum ar fi dacă...?”

I: Ce te-a inspirat să începi această serie?
R: În familia mea s-a cultivat, de când mă știu, dragostea pentru natură, pentru călătorie și aventură. Explorarea necunoscutului a devenit astfel o a doua natură pentru mine. Cumva, Aris este un... dublu al meu – poate într-o lume în care copiii chiar au puterea să schimbe lumea. Dar ce m-a inspirat cu adevărat să pun pe hârtie fiecare cuvânt în parte a fost nu doar pasiunea mea pentru nou și diferit, ci mai ales dorința de a redefini fantezia.

I: Care este mesajul pe care dorești să îl transmiți prin această carte?
R: Mesajul cărții variază foarte mult în funcție de viziunea personală a cititorului asupra lumii în care trăiește. Se poate spune, însă, că cel mai tare am vrut să evidențiez puterea inocenței într-o lume atât de coruptă de egoismul și foamea de orice a adulților. Căci numai puritatea unui suflet poate înfrânge lianele sufocante ale societății uscate prin care ne chinuim să ieșim la lumină.

I: Ai un cuvânt de adresat celor care în acest moment se gândesc să înceapă să scrie o carte, sau a celor care deja s-au apucat și se confruntă cu toate greutățile acestui proces?
R: Nu renunțați! O carte este oglinda scriitorului și, de multe ori devine și oglinda cititorului, care se regăsește adesea în mod surprinzător în cuvintele autorului – cuvinte care trebuie atent gândite și pline de un înțeles mult mai profund decât pură... exprimare. Adesea spun că a scrie e ca și cum ai realiza o pictură în cuvinte. Pictura, tabloul – piesa de artă – pe care un scriitor își dorește să o prezinte publicului nu trebuie să fie fără cusur, pentru că, ei bine, perfecțiunea este ea însăși o imperfecțiune prin simplul fapt că îngrădește imaginația. Însă cartea trebuie să fie adânc conectată cu sufletul și gândirea autorului, pentru că altfel își pierde întreaga esență. O poveste trebuie înfăptuită cu atenție și răbdare, cu implicare și perseverență și trebuie adusă la viață cu precădere de dragostea scriitorului pentru arta sa. O carte e ceva profund, ceva chiar... intim. O carte trebuie respectată și autorul nu o poate respecta decât dacă se respectă pe sine.




LinkWithin