Boala parodontala reprezinta un grup de afectiuni care determina
inflamatia si distructia tesuturilor de fixare a dintelui (gingia, ligamentul
parodontal, cement si osul alveolar). Factorul declansator al inflamatiei
gingivale sunt depunerile alimentare moi (placa bacteriana) de la nivelul
marginii gingiei, ce se acumuleaza datorita unei igiene necorespunzatoare.
Anumite bacterii aflate pe suprafata placii elibereaza substante toxice, la
care corpul reactioneaza prin inflamatie. Au fost identificate aproximativ
10
specii de bacterii implicate in aceasta afectiune, in special de tip
gram-negativ. Gingia inflamata devine rosie si sangereaza la periaj sau
spontan. Placa bacteriana, alaturi de bacteriile agresive, conduce la
distrugerea tesuturilor din jurul radacinii dintilor care se desprind de
acestia, formandu-se astfel un spatiu gol, in care se acumuleaza tartru,
resturi alimentare moi ,bacterii si astfel se formeaza punga parodontala. Placa
dentara se aduna in pungile proaspat formate. Daca aceasta cauza nu este inlaturata,
se formeaza un cerc vicios ,iar pungile se adancesc tot mai mult, pana cand
tesutul in care sunt fixati dintii se deterioreaza. Pierderea tesuturilor din
jurul dintilor este ireversibila, de aceea boala parodontala nu se poate
vindeca, ci doar opri in evolutie. Boala parodontala, de obicei este
asimptomatica si de aceea poate trece neobservata pana in stadii destul de
avansate, cand e prea tarziu uneori pentru salvarea unor dinti, astfel
ajungandu-se chiar si la extractie.
Agentii declansatori ai inflamatiei, adica toxinele bacteriene,
sunt eliberati in cantitate mare, ceea ce poate periclita starea de sanatate
generala a organismului. Recent s-a descoperit ca diabetul zaharat, de exemplu,
este influentat negativ de afectiunile gingivale, mai mult, creste si incidenta
de aparietie al acestuia. În literatură, boala parodontală este menţionată ca
fiind a şasea complicaţie a diabetului zaharat. Riscul aparitiilor afectiunilor
cardiovasculare (infarctul), dar si riscul nasterilor inainte de termen sunt
dovedit mai ridicate in cazul unei parodontite cronice.
Este deja cunoscut faptul ca infectiile orale, in special parodontita, reprezinta un
factor de risc pentru o varietate de afectiuni generale importante, adica poate
influenta producerea acestora,ca de exemplu:bolile cardiovasculare, pneumonia
bacteriana, diabetul zaharat, greutate mica la nastere, accidental vascular
cerebral, endocardica infectioasa.
1.
Bolile cardiovasculare (ateroscleroza, infarctul miocardic).
Printre alti factori de risc posibili (varsta, metabolismul
lipidic, obezitatea, hipertensiunea, diabetul zaharat, nivelele crescute de
fibrogen, statutul socio-economic, stresul, dieta, antiinflamatoarele
nesteroidiene, fumatul si infectiile cronice, hipertensiunea,hipercolesterolemia si
fumatul ), se pot aminti infectiile cronice si inflamatia responsabile de
producerea bolilor cardiovasculare. S-a descoperit recent ca boala parodontala
poate predispune individul la afectiuni cardiovasculare, datorita multitudinii
de bacterii implicate si nivelelor crescute de substante inflamatorii produse
de organism in cazul existentei unei infectii. Bacteriile orale determina o
agregare plachetara, care duce la formarea de trombi;formarea placilor de
aterom, cu aparitia aterosclerozei si cresterea secretiei de proteina C reactiva (un
marker inflamator). Persoanale cu edentatie isi modifica obiceiurile alimentare,
evitand anumite alimente hranitore datorita dificultatilor de masticatie si
aleg alimente bogate in carbohidrati si grasimi,ceea ce predispune la aparitia
bolilor cardiovasculare.
2. Pneumonia bacteriana
Pneumonia este o infectie a tesutului pulmonar determinata de o
larga varietate de agenti infectiosi, incluzand bacterii, paraziti, fungi si
virusuri. Pneumonia poate fi o infectie amenintatoare de viata, in special la
pacientii batrani cu imunitate scazuta si este o cauza semnificativa de
morbiditate si mortalitate la pacientii de orice varsta. Caile respiratorii
inferioare sunt in mod normal sterile, desi secretiile cailor respiratorii
superioare sunt intens contaminate cu microorganisme de pe suprafetele orale si
nazale.
Cel mai frecvent pneumonia bacteriana apare prin aspirarea florei
orofaringiene in caile respiratorii inferioare. Cel mai probabil majoritatea
agentilor patogeni colonizeaza mai intai suprafetele cavitatii orale sau
mucoasa faringiana inainte de aspirare.
Pneumonia poate fi si rezultatul unei infectii cu bacterii
anaerobe. Placa dentara pare sa fie sursa logica a acestor bacterii, in special
la pacientii cu boala parodontala. Acesti pacienti prezinta un numar mare de
bacterii subgingivale, in special specii anaerobe. Exista cateva mecanisme
propuse care explica colonizarea orofaringelui la pacientii susceptibili. In
primul rand pacientii imunocompromisi cum sunt diabeticii si alcoolicii au un
risc mai mare de colonizare cu astfel de specii. Acesti pacienti au un risc mai
mare de aspirare si pentru afectiunea periodontala. Astfel, in cazul unei
igiene dentare necorespunzatoare, placa bacteriana a acestor subiecti poate
deveni un rezervor de infectie pentru caile inferioare ale tractului
respirator.
3. Greutatea mica la nastere
Infectiile orale par sa creasca riscul sau sa contribuie la o
greutate mica la nastere la nou-nascuti. Comparativ cu nou-nascutii cu greutate
normala, cei cu greutate mica au un risc mai mare de deces in perioada
neonatala, iar cei care supravietuiesc pot avea tulburari de neurodezvoltare,
probleme respiratorii, si anomalii congenitale. De asemenea, ei pot avea mai
frecvent tulburari comportamentale la varsta prescolara si pot avea tulburare
hiperkinetica si deficit de atentie.
Intrucat sunt determinate de germeni gram-negativi, bolile
parodonatale pot avea un potential efect in evolutia unei sarcini. In timpul
sarcinii, bacteriile gram-negative si cele anaerobe cresc in placa dentara
in trimestrul al doilea. Bacteriile gram-negative asociate cu boala parodontala
avansata pot produce o varietate de molecule bioactive care pot influenta
direct gazda. Aparitia moleculelor inflamatorii pot ajunge in circulatia
generala, trecand prin bariera placentara si poate induce un travaliu prematur.
Studiile au demonstrat ca femeile care au copii cu greutate mica la nastereca
si consecinta a travaliului prematur sau a rupturii premature a membranelor au
afectiuni periodontale mai severe decat femeile cu copii cu greutate normala la
nastere.
Sarcina poate influenta sanatatea gingivala. Modificarile
hormonale din timpul sarcinii predispun la aparitia si mentinerea inflamatiei
ducand astfel la gingivita de sarcina. Acest tip de gingivita poate aparea
si fara modificari in nivelul placii bacteriene. Contraceptivele orale cresc inflamatia
gingivala, chiar daca exista un nivel scazut al placii bacteriene, datorita
unor modificari precum leziuni microvasculare, permeabilitate gingivala, si o
sinteza crescuta de estrogen.
4. Diabetul zaharat
Boala parodontală este o complicaţie frecventă la pacienţii cu
diabet zaharat. Unii autori consideră ca aceasta ar trebui să fie inclusă în
cadrul complicatiilor „clasice” ale diabetului. Relaţia dintre aceste două boli
pare a fi bidirecţională, deoarece prezenţa unei boli tinde să o agraveze pe
cealaltă, iar tratamentul uneia tinde să o amelioreze pe cealaltă.
Deseori, boala parodontala coexista cu diabetul zaharat. Diabetul
este un factor de risc pentru boala parodontala severa. Posibilitatea ca boala
parodontala sa predispuna sau sa exacerbeze diabetul a primit in ultimul timp
din ce in ce mai multa atentie. Studii recente au arata posibilitatea ca boala
parodontala severa sa creasca severitatea diabetului si sa complice controlul
acestuia.
Este un lucru cunoscut ca diabeticii au un risc mai mare sa
dezvolte boala parodontala si ca severitatea acesteia depinde de durata
diabetului. S-au vehiculat mai multe teorii in ce priveste modul in care boala
parodontala influenteaza diabetul, printre care prezenta bacteriemiei si a
inflamatiei. De asemenea, tratamentul parodontitei se pare ca influenteaza
evolutia diabetului, dar acest lucru depinde de tipul de tratament aplicat.
Daca
este oferit doar tratament parodontal mecanic, rezultatul tratamentului va fi
imbunatatirea statusului parodontal sau un efect local. In schimb, daca in
schema de tratament sunt incluse antibiotice sistemice alaturi de terapia
mecanica, se inregistreaza o imbunatatire a controlului diabetului, masurata ca
reducerea hemoglobinei glicozilate (care reprezinta un indice al controlului
diabetul unui pacient) sau reducerea necesarului de insulina.
5. Endocardita infectioasa este o infectie bacteriana a valvelor inimii si a
endoteliului cardiac. Apare cand bacteriile din sange se ataseaza de valvele
cardiace anormale sau de tesutul cardiac lezat. Se pare ca procedurile dentale
si infectiile orale indeplinesc de obicei criteriile epidemiologice pentru a
determina endocardita. Totusi, inca nu exista dovezi foarte clare ale legaturii
dintre infectiile orale si ale afectiuni sistemice. Diseminarea bacteriilor
orale in circulatia sanguina este frecventa si la mai putin de 1 minut dupa o
procedura la nivelul cavitatii orale, organismele din locurile infectate pot ajunge la inima, plamani si
sistemul capilar periferic. A fost asociata cu afectiunile dentare si tratamentul
acestora.
Bacteriemia determina ingrosarea precoce a valvelor cardiace.
Aceasta ingrosare creste susceptibilitatea valvelor de a fi colonizate mai
tarziu de bacterii. Bacteriemia poate dura zile sau saptamani si permite
aderenta bacteriana si colonizarea valvelor.
6. Accidentul vascular cerebral
Aceasta este o afectiune cerebrovasculara care afecteaza vasele de
sange ce deservesc creierul si apare cand un vas care aduce sange spre creier se
sparge sau este obstruat de un tromb sau un agregat infectios provenite din
alte surse, cum ar fi inima. Parodontita determina eliberarea de substante
inflamatorii in circulatia generala, iar acestea favorizeaza
ateroscleroza si afecteaza coagularea sangelui, functia trombocitelor
si sinteza de prostaglandine, contribuind astfel la aparitia accidentului
vascular cerebral.
Sistemul imunitar al organismului joaca un rol foarte important in
evolutia bolii. In afara de placa bacteriana, in instalarea si evolutia
parodontitei pot fi implicate si alti factori care influenteaza sistemul
imunitar,ca de exemplu: fumatul, bolile metabolice(diabetul zaharat), factori
genetici, obezitatea, alimentatia nesanatoasa, modificarile
hormonale(sarcina,menopauza), stresul.
Pacientul poate intervene asupra unora dintre acesti factori si
poate optimiza procesul de vindecare,de exemplu, printr-o igiena bucala
riguroasa si renuntarea la fumat. Se stie ca fumatul este principalul factor de
risc pentru pierderea implanturilor dentare.
Evolutia parodontitei poate varia extrem de mult de la pacient la
pacient. Ea apare frecvent la persoane de varsta mijlocie si inaintata si are o
evolutie lenta, dar poate si si foarte agresiva , cu evolutie rapida, la
adolescent sau adulti tineri. In aceste cazuri sunt,de cele mai multe ori,
factorii genetici sau infectiile cu bacterii deosebit de agresive.
Pentru a stabili daca este vorba de parodontita, medical
stomatolog va efectua o serie de investigatii: identificarea factorilor de
risc, evaluari clinice, precum masurarea adancimii pungilor gingivale,
constatarea sangerarilor, mobilitatii dentare, estimarea cantitatii de tartru
si placa. Radiografia ortopanoramica indica daca tesutul osos a fost deteriorat
si in ce masura.
In cazul parodontitelor severe agresive sau rapid progresive sau
cand exista afectiuni sistemice se recomanda concomitant cu terapia mecanica si
terapia antibiotica in urma efectuarii unei antibiograme in cadrul testelor de
laborator, acestea efectuandu-se inainte si dupa tratament.
Inaintea inceperii terapiei parodontale, medicul stomatolog
instruieste pacientul astfel incat acesta sa isi poata ingriji corespunzator la
domiciliu cavitatea bucala, sa realizeze o igiena orala corecta.
Tratamentul poate fi optimizat prin indepartarea completa, pe cat
posibil, a factorilor declansatori ai parodontitei. Tratamentul parodontitei
dureaza in medie intre 6 si 8 saptamani. Pacientul trebuie sa constientizeze ca
riscul aparitiei unei noi inflamatii gingivale ramane ridicat pe toata durata
vietii, chiar si dupa incheierea tratamentului. Din acest motiv, consultatiile
stomatologice regulate sunt necesare, deoarece in cadrul lor se va inlatura
placa dentara greu accesibila prin igiena de rutina.
O componenta esentiala a terapiei este indepartarea mecanica a
placii din pungile gingivale. Scopul este eliminarea cat mai multor bacteriii
din placa, ce secreta substante toxice ce determina inflamatia gingiei.
Tesuturile gingivale afectate vor fi si ele indepartate pentru a crea premisele
optime unei bune vindecari. Aceasta procedura se face sub anestezie locala, cu
instrumente manual speciale si terapia cu laser.
Adesea, pungile gingivale foarte profunde sau variantele anatomice
mai complicate ingreuneaza curatarea integrala. In acest caz poate fi necesara
curatarea directa a suprafetelor radacinilor dentare afectate, prin interventie
chirurgicala parodontala. In aceasta etapa se poate decide extractia dintilor
extreme de afectaiti, in scopul de a reduce pericolul unei reinfectii cu
plecare de la aceste surse de bacterii.
Prin terapia mecanica, biofilmul de pe suprafata dentara este
distrus, astfel incat bacteriile nocive ramase in pungi pot fi indepartate
eficient prin terapia suplimentara cu antibiotic. Daca biofilmul ar fi ramas,
bacteriile ar fi fost protejate de actiunea antibioticului.
Adesea, pasii efectuati pana in acest moment sunt suficienti. In
cazul in care unele pungi profunde persista, se impune o reluare a terapiei,
cel mai probabil printr-o abordare parodontala chirurgicala.
Chiar daca tratamentul parodontiei a fost un success deplin,
riscul recurentei afectiunii este ridicat pe perioada intregii vieti si din
acesta cauza se recomanda consultatii stomatologice periodice, la fiecare 3 sau
6 luni, in functie de gradul de risc al pacientului. Prin controale regulate,
reaparitia parodontitei poate fi semnalata si tratata din timp.
In timpul consultatiilor stomatologice profilactice se efectueaza
de obicei o curatare profesionala, pentru a indeparta toate reziduurile tari si
moi, nou-aparute din locurile greu accesibile igienei orale
Implicarea pacientului este factorul de succes esential pentru a
obtine un rezultat stabil, in stoparea bolii parodontale. Aici este vorba de
optimizarea igienei bucale, inclusiv a spatiilor interdentare(prin folosirea
periutelor de dinti interdentare sau atei dentare), minimizarea factorilor de
risc (tinerea sub control a diabetului , renuntarea la fumat).
Cu alte cuvinte, daca sunt urmate intocmai indicatiile medicului
aveti sanse mari sa va pastrati o dantura frumoasa si sanatoasa , cat mai mult
timp.
Bibliografie:
1.
Guarnelli ME, Farina R, Cucchi A, Trombelli L - Clinical and microbiological
effects of mechanical instrumentation and local antimicrobials during
periodontal supportive therapy in aggressive periodontitis patients: smoker
versus non-smoker patients J Clin Periodontol 2010 Nov;37(11):998-1004
2.
http://www.sfatulmedicului.ro(Bolile sistemice determinate de infectiile orale)
3.
Rajhans
NS, Kohad RM, Chaudhari VG, Mhaske NH., A clinical study of the relationship
between diabetes mellitus and periodontal disease., J Indian Soc Periodontol.
2011 Oct;15(4):388-92.
4.
Dr.
Dina Alexandru-Ciprian - TEZĂ DE DOCTORAT: CORELAȚII ÎNTRE BOALA PARODONTALĂ
ȘI
MODIFICĂRILE METABOLISMULUI GLUCIDIC ”
foarte interesant articolul...
RăspundețiȘtergere