02.02.2014

Boala parodontala si afectiunile generale

 Așa cum v-am promis, impreuna cu Clinica Stomdas din Bacau, vom publica o serie de articole informative, legate de stomatologie. Stomdas Clinic (despre care am scris aici)este locul in care se reunesc performanta, aparatura si materiale de ultima generatie, toate conduse de o echipa de profesionisti specializati pe toate ramurile stomatologiei. Astazi vom analiza: Boala parodontala si afectiunile generale



Boala parodontala reprezinta un grup de afectiuni care determina inflamatia si distructia tesuturilor de fixare a dintelui (gingia, ligamentul parodontal, cement si osul alveolar). Factorul declansator al inflamatiei gingivale sunt depunerile alimentare moi (placa bacteriana) de la nivelul marginii gingiei, ce se acumuleaza datorita unei igiene necorespunzatoare. Anumite bacterii aflate pe suprafata placii elibereaza substante toxice, la care corpul reactioneaza prin inflamatie. Au fost identificate aproximativ
10 specii de bacterii implicate in aceasta afectiune, in special de tip gram-negativ. Gingia inflamata devine rosie si sangereaza la periaj sau spontan. Placa bacteriana, alaturi de bacteriile agresive, conduce la distrugerea tesuturilor din jurul radacinii dintilor care se desprind de acestia, formandu-se astfel un spatiu gol, in care se acumuleaza tartru, resturi alimentare moi ,bacterii si astfel se formeaza punga parodontala. Placa dentara se aduna in pungile proaspat formate. Daca aceasta cauza nu este inlaturata, se formeaza un cerc vicios ,iar pungile se adancesc tot mai mult, pana cand tesutul in care sunt fixati dintii se deterioreaza. Pierderea tesuturilor din jurul dintilor este ireversibila, de aceea boala parodontala nu se poate vindeca, ci doar opri in evolutie. Boala parodontala, de obicei este asimptomatica si de aceea poate trece neobservata pana in stadii destul de avansate, cand e prea tarziu uneori pentru salvarea unor dinti, astfel ajungandu-se chiar si la extractie. 

Agentii declansatori ai inflamatiei, adica toxinele bacteriene, sunt eliberati in cantitate mare, ceea ce poate periclita starea de sanatate generala a organismului. Recent s-a descoperit ca diabetul zaharat, de exemplu, este influentat negativ de afectiunile gingivale, mai mult, creste si incidenta de aparietie al acestuia. În literatură, boala parodontală este menţionată ca fiind a şasea complicaţie a diabetului zaharat. Riscul aparitiilor afectiunilor cardiovasculare (infarctul), dar si riscul nasterilor inainte de termen sunt dovedit mai ridicate in cazul unei parodontite cronice.
Este deja cunoscut faptul ca infectiile orale, in special parodontita, reprezinta un factor de risc pentru o varietate de afectiuni generale importante, adica poate influenta producerea acestora,ca de exemplu:bolile cardiovasculare, pneumonia bacteriana, diabetul zaharat, greutate mica la nastere, accidental vascular cerebral, endocardica infectioasa.
1.        Bolile cardiovasculare (ateroscleroza, infarctul miocardic).
 
Printre alti factori de risc posibili (varsta, metabolismul lipidic, obezitatea, hipertensiunea, diabetul zaharat, nivelele crescute de fibrogen, statutul socio-economic, stresul, dieta, antiinflamatoarele nesteroidiene, fumatul si infectiile cronice, hipertensiunea,hipercolesterolemia si fumatul ), se pot aminti infectiile cronice si inflamatia responsabile de producerea bolilor cardiovasculare. S-a descoperit recent ca boala parodontala poate predispune individul la afectiuni cardiovasculare, datorita multitudinii de bacterii implicate si nivelelor crescute de substante inflamatorii produse de organism in cazul existentei unei infectii. Bacteriile orale determina o agregare plachetara, care duce la formarea de trombi;formarea placilor de aterom, cu aparitia aterosclerozei si cresterea secretiei de proteina C reactiva (un marker inflamator). Persoanale cu edentatie isi modifica obiceiurile alimentare, evitand anumite alimente hranitore datorita dificultatilor de masticatie si aleg alimente bogate in carbohidrati si grasimi,ceea ce predispune la aparitia bolilor cardiovasculare.
2. Pneumonia bacteriana
   Pneumonia este o infectie a tesutului pulmonar determinata de o larga varietate de agenti infectiosi, incluzand bacterii, paraziti, fungi si virusuri. Pneumonia poate fi o infectie amenintatoare de viata, in special la pacientii batrani cu imunitate scazuta si este o cauza semnificativa de morbiditate si mortalitate la pacientii de orice varsta. Caile respiratorii inferioare sunt in mod normal sterile, desi secretiile cailor respiratorii superioare sunt intens contaminate cu microorganisme de pe suprafetele orale si nazale.
Cel mai frecvent pneumonia bacteriana apare prin aspirarea florei orofaringiene in caile respiratorii inferioare. Cel mai probabil majoritatea agentilor patogeni colonizeaza mai intai suprafetele cavitatii orale sau mucoasa faringiana inainte de aspirare.
Pneumonia poate fi si rezultatul unei infectii cu bacterii anaerobe. Placa dentara pare sa fie sursa logica a acestor bacterii, in special la pacientii cu boala parodontala. Acesti pacienti prezinta un numar mare de bacterii subgingivale, in special specii anaerobe. Exista cateva mecanisme propuse care explica colonizarea orofaringelui la pacientii susceptibili. In primul rand pacientii imunocompromisi cum sunt diabeticii si alcoolicii au un risc mai mare de colonizare cu astfel de specii. Acesti pacienti au un risc mai mare de aspirare si pentru afectiunea periodontala. Astfel, in cazul unei igiene dentare necorespunzatoare, placa bacteriana a acestor subiecti poate deveni un rezervor de infectie pentru caile inferioare ale tractului respirator. 
3. Greutatea mica la nastere
Infectiile orale par sa creasca riscul sau sa contribuie la o greutate mica la nastere la nou-nascuti. Comparativ cu nou-nascutii cu greutate normala, cei cu greutate mica au un risc mai mare de deces in perioada neonatala, iar cei care supravietuiesc pot avea tulburari de neurodezvoltare, probleme respiratorii, si anomalii congenitale. De asemenea, ei pot avea mai frecvent tulburari comportamentale la varsta prescolara si pot avea tulburare hiperkinetica si deficit de atentie.
Intrucat sunt determinate de germeni gram-negativi, bolile parodonatale pot avea un potential efect in evolutia unei sarcini. In timpul sarcinii, bacteriile gram-negative si cele anaerobe cresc in placa dentara in trimestrul al doilea. Bacteriile gram-negative asociate cu boala parodontala avansata pot produce o varietate de molecule bioactive care pot influenta direct gazda. Aparitia moleculelor inflamatorii pot ajunge in circulatia generala, trecand prin bariera placentara si poate induce un travaliu prematur. Studiile au demonstrat ca femeile care au copii cu greutate mica la nastereca si consecinta a travaliului prematur sau a rupturii premature a membranelor au afectiuni periodontale mai severe decat femeile cu copii cu greutate normala la nastere.
Sarcina poate influenta sanatatea gingivala. Modificarile hormonale din timpul sarcinii predispun la aparitia si mentinerea inflamatiei ducand astfel la gingivita de sarcina. Acest tip de gingivita poate aparea si fara modificari in nivelul placii bacteriene.  Contraceptivele orale cresc inflamatia gingivala, chiar daca exista un nivel scazut al placii bacteriene, datorita unor modificari precum leziuni microvasculare, permeabilitate gingivala, si o sinteza crescuta de estrogen.
4. Diabetul zaharat
Boala parodontală este o complicaţie frecventă la pacienţii cu diabet zaharat. Unii autori consideră ca aceasta ar trebui să fie inclusă în cadrul complicatiilor „clasice” ale diabetului. Relaţia dintre aceste două boli pare a fi bidirecţională, deoarece prezenţa unei boli tinde să o agraveze pe cealaltă, iar tratamentul uneia tinde să o amelioreze pe cealaltă.
Deseori, boala parodontala coexista cu diabetul zaharat. Diabetul este un factor de risc pentru boala parodontala severa. Posibilitatea ca boala parodontala sa predispuna sau sa exacerbeze diabetul a primit in ultimul timp din ce in ce mai multa atentie. Studii recente au arata posibilitatea ca boala parodontala severa sa creasca severitatea diabetului si sa complice controlul acestuia.
Este un lucru cunoscut ca diabeticii au un risc mai mare sa dezvolte boala parodontala si ca severitatea acesteia depinde de durata diabetului. S-au vehiculat mai multe teorii in ce priveste modul in care boala parodontala influenteaza diabetul, printre care prezenta bacteriemiei si a inflamatiei. De asemenea, tratamentul parodontitei se pare ca influenteaza evolutia diabetului, dar acest lucru depinde de tipul de tratament aplicat.
Daca este oferit doar tratament parodontal mecanic, rezultatul tratamentului va fi imbunatatirea statusului parodontal sau un efect local. In schimb, daca in schema de tratament sunt incluse antibiotice sistemice alaturi de terapia mecanica, se inregistreaza o imbunatatire a controlului diabetului, masurata ca reducerea hemoglobinei glicozilate (care reprezinta un indice al controlului diabetul unui pacient) sau reducerea necesarului de insulina. 
5. Endocardita infectioasa este o infectie bacteriana a valvelor inimii si a endoteliului cardiac. Apare cand bacteriile din sange se ataseaza de valvele cardiace anormale sau de tesutul cardiac lezat. Se pare ca procedurile dentale si infectiile orale indeplinesc de obicei criteriile epidemiologice pentru a determina endocardita. Totusi, inca nu exista dovezi foarte clare ale legaturii dintre infectiile orale si ale afectiuni sistemice. Diseminarea bacteriilor orale in circulatia sanguina este frecventa si la mai putin de 1 minut dupa o procedura la nivelul cavitatii orale, organismele din locurile infectate pot ajunge la inima, plamani si sistemul capilar periferic. A fost asociata cu afectiunile dentare si tratamentul acestora.
Bacteriemia determina ingrosarea precoce a valvelor cardiace. Aceasta ingrosare creste susceptibilitatea valvelor de a fi colonizate mai tarziu de bacterii. Bacteriemia poate dura zile sau saptamani si permite aderenta bacteriana si colonizarea valvelor.

6. Accidentul vascular cerebral
Aceasta este o afectiune cerebrovasculara care afecteaza vasele de sange ce deservesc creierul si apare cand un vas care aduce sange spre creier se sparge sau este obstruat de un tromb sau un agregat infectios provenite din alte surse, cum ar fi inima. Parodontita determina eliberarea de substante inflamatorii in circulatia generala, iar acestea favorizeaza  ateroscleroza si afecteaza coagularea sangelui, functia trombocitelor si sinteza de prostaglandine, contribuind astfel la aparitia accidentului vascular cerebral.
Sistemul imunitar al organismului joaca un rol foarte important in evolutia bolii. In afara de placa bacteriana, in instalarea si evolutia parodontitei pot fi implicate si alti factori care influenteaza sistemul imunitar,ca de exemplu: fumatul, bolile metabolice(diabetul zaharat), factori genetici, obezitatea, alimentatia nesanatoasa, modificarile hormonale(sarcina,menopauza), stresul.
Pacientul poate intervene asupra unora dintre acesti factori si poate optimiza procesul de vindecare,de exemplu, printr-o igiena bucala riguroasa si renuntarea la fumat. Se stie ca fumatul este principalul factor de risc pentru pierderea implanturilor dentare.
Evolutia parodontitei poate varia extrem de mult de la pacient la pacient. Ea apare frecvent la persoane de varsta mijlocie si inaintata si are o evolutie lenta, dar poate si si foarte agresiva , cu evolutie rapida, la adolescent sau adulti tineri. In aceste cazuri sunt,de cele mai multe ori, factorii genetici sau infectiile cu bacterii deosebit de agresive.
Pentru a stabili daca este vorba de parodontita, medical stomatolog va efectua o serie de investigatii: identificarea factorilor de risc, evaluari clinice, precum masurarea adancimii pungilor gingivale, constatarea sangerarilor, mobilitatii dentare, estimarea cantitatii de tartru si placa. Radiografia ortopanoramica indica daca tesutul osos a fost deteriorat si in ce masura.
In cazul parodontitelor severe agresive sau rapid progresive sau cand exista afectiuni sistemice se recomanda concomitant cu terapia mecanica si terapia antibiotica in urma efectuarii unei antibiograme in cadrul testelor de laborator, acestea efectuandu-se inainte si dupa tratament.
Inaintea inceperii terapiei parodontale, medicul stomatolog instruieste pacientul astfel incat acesta sa isi poata ingriji corespunzator la domiciliu cavitatea bucala, sa realizeze o igiena orala corecta.
Tratamentul poate fi optimizat prin indepartarea completa, pe cat posibil, a factorilor declansatori ai parodontitei. Tratamentul parodontitei dureaza in medie intre 6 si 8 saptamani. Pacientul trebuie sa constientizeze ca riscul aparitiei unei noi inflamatii gingivale ramane ridicat pe toata durata vietii, chiar si dupa incheierea tratamentului. Din acest motiv, consultatiile stomatologice regulate sunt necesare, deoarece in cadrul lor se va inlatura placa dentara greu accesibila prin igiena de rutina.
O componenta esentiala a terapiei este indepartarea mecanica a placii din pungile gingivale. Scopul este eliminarea cat mai multor bacteriii din placa, ce secreta substante toxice ce determina inflamatia gingiei. Tesuturile gingivale afectate vor fi si ele indepartate pentru a crea premisele optime unei bune vindecari. Aceasta procedura se face sub anestezie locala, cu instrumente manual speciale si terapia cu laser.
Adesea, pungile gingivale foarte profunde sau variantele anatomice mai complicate ingreuneaza curatarea integrala. In acest caz poate fi necesara curatarea directa a suprafetelor radacinilor dentare afectate, prin interventie chirurgicala parodontala. In aceasta etapa se poate decide extractia dintilor extreme de afectaiti, in scopul de a reduce pericolul unei reinfectii cu plecare de la aceste surse de bacterii.
Prin terapia mecanica, biofilmul de pe suprafata dentara este distrus, astfel incat bacteriile nocive ramase in pungi pot fi indepartate eficient prin terapia suplimentara cu antibiotic. Daca biofilmul ar fi ramas, bacteriile ar fi fost protejate de actiunea antibioticului.
Adesea, pasii efectuati pana in acest moment sunt suficienti. In cazul in care unele pungi profunde persista, se impune o reluare a terapiei, cel mai probabil printr-o abordare parodontala chirurgicala.
Chiar daca tratamentul parodontiei a fost un success deplin, riscul recurentei afectiunii este ridicat pe perioada intregii vieti si din acesta cauza se recomanda consultatii stomatologice periodice, la fiecare 3 sau 6 luni, in functie de gradul de risc al pacientului. Prin controale regulate, reaparitia parodontitei poate fi semnalata si tratata din timp.
In timpul consultatiilor stomatologice profilactice se efectueaza de obicei o curatare profesionala, pentru a indeparta toate reziduurile tari si moi, nou-aparute din locurile greu accesibile igienei orale
Implicarea pacientului este factorul de succes esential pentru a obtine un rezultat stabil, in stoparea bolii parodontale. Aici este vorba de optimizarea igienei bucale, inclusiv a spatiilor interdentare(prin folosirea periutelor de dinti interdentare sau atei dentare), minimizarea factorilor de risc (tinerea sub control a diabetului , renuntarea la fumat).
Cu alte cuvinte, daca sunt urmate intocmai indicatiile medicului aveti sanse mari sa va pastrati o dantura frumoasa si sanatoasa , cat mai mult timp.
 
 
Bibliografie:
1. Guarnelli ME, Farina R, Cucchi A, Trombelli L - Clinical and microbiological effects of mechanical instrumentation and local antimicrobials during periodontal supportive therapy in aggressive periodontitis patients: smoker versus non-smoker patients J Clin Periodontol 2010 Nov;37(11):998-1004
2. http://www.sfatulmedicului.ro(Bolile sistemice determinate de infectiile orale)
3.        Rajhans NS, Kohad RM, Chaudhari VG, Mhaske NH., A clinical study of the relationship between diabetes mellitus and periodontal disease., J Indian Soc Periodontol. 2011 Oct;15(4):388-92.
 4.        Dr. Dina Alexandru-Ciprian - TEZĂ DE DOCTORAT: CORELAȚII ÎNTRE BOALA PARODONTALĂ ȘI MODIFICĂRILE METABOLISMULUI GLUCIDIC ”

Un comentariu:

LinkWithin