Tineri fără droguri

Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri se celebrează în fiecare an, începând din 1987, la data de 26 iunie. 
  

Anul acesta, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Bacău alături de partenerii săi, va marca această zi prin organizarea a două evenimente: 

Primul a avut loc marti, 16 iunie 2015 (interval orar 13.00 - 14.30) cu titlul Tineri fără droguri, desfăşurat în Aula „Vasile Alecsandri” a Universităţii cu acelaşi nume din Bacău 

şi urmatorul pe 26 iunie 2015 (interval orar 17.00 - 19.00) - Activitate în comunitate, desfăşurată în Parcul Cancicov din Bacău alături de voluntarii antidrog ai CPECA Bacău. 

Evenimentul din data de 16 iunie 2015, marchează începutul unui curs de formare desfăşurat în

parteneriat cu Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău, adresat cadrelor didactice dornice să se implice în prevenirea consumului de droguri.

Anual, se estimează că 210 milioane de persoane cosumă droguri, dintre acestea, 200.000 de persoane decedează! Consumul şi traficul de droguri nu este doar o problemă de sănătate, ci şi o ameninţare la stabilitatea şi dezvoltarea socio-economică a ţărilor din întreaga lume.

Tulburările legate de consumul de droguri subminează relaţiile apropiate, distrug viaţa familială, inclusiv a copiilor, şi pot duce la ruinarea oportunităţilor de educaţie sau angajare. Impactul lor este resimţit la nivelul comunităţii, sistemului de justiţie şi în întreaga societate.

Cea mai reuşită abordare în prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor se bazează pe  implicarea familiei, şcolii şi comunităţii în crearea unor factori de protecţie care să asigure o copilărie şi adolescenţă sigură şi sănătoasă, care ulterior să asigure mijloace de trai viabile şi legitime pentru adulţi. 

 

Nu există nicio metodă universal valabilă pentru abordarea consumului de droguri. Fiecare comunitate are un set unic de probleme şi de circumstanţe. Acesta este motivul pentru care este nevoie de acţiuni concertate, cu participarea tuturor sectoarelor interesate ale societăţii – familia, şcoala, furnizorii locali de servicii de sănătate, profesioniştii în aplicarea legii – toţi trebuie să fie implicaţi în abordarea problemelor legate de droguri. 
 

 Ultimele estimări la nivel mondial în ceea ce priveşte prevalenţa consumului de droguri în rândul populaţiei, indică faptul că 200 de milioane de oameni, adică 5 % din populaţia globală cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani, au consumat droguri ilicite cel puţin o dată în ultimele 12 luni, 25 de milioane sunt considerate dependente de droguri. În fiecare an 200 000 de persoane mor din cauza bolilor legate de droguri.Statistica indică fără echivoc că ţinta cea mai uşoară a drogurilor, a riscului consumului de stupefiante sunt tinerii, viitorul umanităţii. Consumul de droguri nu ţine cont de clasa socială, de religie sau oricare alte considerente socio-demografice ci este o problemă a întregii omeniri care necesită un efort comun de soluţionare. Consumul şi traficul de droguri nu este doar o problemă de sănătate, ci şi o ameninţare la stabilitatea şi dezvoltarea socio-economică a ţărilor din întreaga lume.

Consumul de droguri este o problemă de sănătate publică globală. Prevenirea consumului de droguri începe la nivelul comunităţii care trebuie să implice familiile, educatorii, liderii de opinie ai tinerilor, mentorii lor.

Cea mai reuşită abordare în prevenirea consumului de droguri se bazează pe  implicarea familiei, şcolii şi comunităţii în crearea unor factori de protecţie care să asigure o copilărie şi adolescenţă sigură şi sănătoasă, care ulterior să asigure mijloace de trai viabile şi legitime pentru adulţi. În mod similar, opţiunile cele mai durabile şi de succes în ceea ce priveşte tratamentul şi îngrijirea acestor indivizi sunt cele adaptate la nevoile locale şi integrate în sistemele de servicii şi asistenţă medicală locale.

Nu există nicio metodă universal valabilă pentru abordarea consumului de droguri. Fiecare comunitate are un set unic de probleme şi de circumstanţe. Acesta este motivul pentru care este nevoie de acţiuni concertate, cu participarea tuturor sectoarelor interesate ale societăţii – familia, şcoala, furnizorii locali de servicii de sănătate, profesioniştii în aplicarea legii – toţi trebuie să fie implicaţi în abordarea problemelor legate de droguri. 
 

Adolescenţii şi tinerii adulţi sunt categorii deosebit de vulnerabile la consumul de droguri ilicite. Prevalenţa consumului de droguri în rândul tinerilor este de 2 ori mai mare decât în rândul populaţiei generale. Presiunea grupului pentru a experimenta drogurile ilicite este puternică iar stima de sine este adesea scăzută. De asemenea, cei care consumă droguri ilicite tind să fie dezinformaţi sau incorect informaţi, sau insuficient de conştienţi privind riscurile pentru sănătate ale acestui consum.

            Efectele negative asupra sănătăţii variază în funcţie de tipul de droguri consumate, dozele administrate precum şi de frecvenţa utilizării. Toate drogurile ilicite au efecte fizice imediate, dar pot, de asemenea, împiedica grav dezvoltarea psihică şi emoţională în rândul tinerilor. A adopta un stil de viaţă sănătos înseamnă a face alegeri care să fie benefice trupului şi minţii. Pentru a face alegeri sănătoase, tinerii au nevoie de informare şi îndrumare de la persoane competente, cu privire la riscurile la care se expun prin consum de droguri. Campania internaţională oferă tinerilor tocmai posibilitatea de a cunoaşte riscurile asupra sănătăţii asociate consumului ilicit de droguri.

            UNODC, în campaniile ce le-a desfăşurat de-a lungul anilor, s-a concentrat numai asupra drogurilor aflate sub control internaţional, aşa cum se specifică în cele 3 tratate multilaterale care formează coloana vertebrală a sistemului internaţional de control al drogurilor. Aceste droguri ilegale cuprind: stimulenţii de tip amfetamine, cocaina, cannabisul, halucinogenele, opiaceele şi hipnoticele sedative. Ţările au decis să controleze aceste droguri, deoarece reprezintă o veritabilă ameninţare la adresa sănătăţii.

Ultimul studiu privind prevalenţa consumului de droguri în România - Studiu în populaţia generală (General Population Survey GPS) - realizat de Agenţia Naţională Antidrog arată de asemenea, o creştere a consumului experimental de droguri ilicite, de la 4,3% la 6,6%. Însă, în ceea ce priveşte consumul recent de droguri ilegale (în ultimul an) şi consumul actual (în ultima lună) se constată scăderi - de la 3,6% la 2,5%, respectiv de la 1,8%, la 1,1%, ceea ce poate însemna o stabilizare în planul consumului, după explozia determinată de apariţia substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive. Diferenţele de tendinţă înregistrate în ceea ce priveşte consumul oricărui tip de drog, respectiv creşterea consumului experimental şi scăderea consumului recent şi a celui actual, pot fi explicate prin evoluţia consumului de SNPP, care cunoaşte stabilizare de-a lungul vieţii şi scădere în ultimul an şi ultima lună.

Acest studiu considerat a fi un indicator epidemiologic cheie în majoritatea statelor membre ale UE, este realizat de ANA o dată la 3 ani, până acum, desfăşurându-se în ţara noastră studii în 2004, 2007, 2010 şi 2013.

Pentru consumul de alcool, cele mai mari valori continuă să rămână cele obţinute în anul 2004, indiferent de perioada de referinţă a prevalenţelor.

După anul 2010, consumul experimental de tutun părea să se stabilizeze în jurul valorii de 55%, în 2013, acest tip de consum revine la o valoare similară celei din 2004, înregistrând o creştere cu aproape 10% şi atingând valoarea de 62,5%. Consumul recent şi cel actual de tutun aflate în scădere la studiul anterior, cunosc creşteri cu 18%, respectiv 17%, faţă de valorile observate anterior.

După ce în 2010, consumul experimental de medicamente fără prescripţie medicală a cunoscut o creştere cu 30% (prevalenţă 4,5%), în anul 2013, acest tip de consum scade, atingând valoarea de 2,5%. Scăderi ale prevalenţelor se remarcă şi pentru consumul recent de medicamente fără prescripţie medicală, precum şi pentru cel actual: 0,7% faţă de 2,1%, pentru consumul recent, 0,3% faţă de 1,1%, pentru consumul actual.

România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului. Măsurile luate atât în planul reducerii cererii de droguri, prin numeroasele proiecte de prevenire derulate în perioada 2011 - 2013, (dar şi 2014-2015)cât şi în cel al combaterii, prin activităţile de control derulate la nivel teritorial de echipele mixte, şi-au dovedit eficacitatea, determinând o menţinere a consumului experimental de SNPP la nivelul studiului anterior, în timp ce, consumul recent şi cel actual cunosc o scădere semnificativă.

Deşi pentru consumul de canabis se înregistrează cea mai semnificativă creştere, România se numără printre statele cu cea mai mică prevalenţă a acestui tip de consum (locul 27 din 29 de state raportoare). Dezbaterile publice purtate atât la nivel mondial şi european, cât şi la nivel naţional, privind oportunitatea legalizării consumului de canabis au determinat un interes crescut în rândul populaţiei generale, în special în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 ani, ceea ce poate explica în tendinţa crescătoare înregistrată pentru consumul de canabis.